Masinile unelta sunt dispozitive care au rolul de a da o anumita forma sau de a prelucra metale sau alte materiale rigide. Deobicei aceasta prelucrare se face prin taiere, gaurire, slefuire si multe alte metode diferite de deformare. Pentru a garanta precizia acestor masini ele folosesc diverse metode de imobilizare a piesei ce urmeaza a fi prelucrate si de a ghida miscarea capatului deformator al masinii, controlandu-se astfel miscarea care are loc cele doua. Aceste tipuri de masinarii sunt folosite din cele mai vechi timpuri, in general prin aplicarea fortei umane, a apelor, a tractiunii animale, etc. Insa, o data cu aparitia si raspandirea electricitatii si a motoarelor electrice pe intreaga suprafata a globului, masinile unelta au profitat de aceste descoperiri, iar tehnologiile s-au contopit pentru a forma gama larga de masini unelta pe care le putem intalni astazi si care sunt alimentate electric, uneori fiind controlate de calcultoare pentru un grad de eficienta si de precizie mult mai mare.
Printre aceste masini se numara si alezorul, o unelta aschiatoare cu forma cilindrica sau conica care poate prelucra interiorulul unei piese cilindrice, inlaturand o anumita parte din material, conferindu-i astfel piesei un anumit diametru. Actiunea produsa de alezor se numeste alezare si aceaste este de doua tipuri: liniara sau rotativa. Alezarea liniara se refera la trecerea capatului masinii pe suprafata piesei de lucru pentru a o taia. Alezarea rotativa se face prin rotirea capatului alezorului si presarea lui pe suprafata piesei pentru a taia o forma simetrica. O astfel de alezare rotativa se face si in cazul masinilor de filetat si a strungurilor.

Acest procedeu se face atunci cand este nevoie de o prelucrare de inalta precizie a unor piese care au forme neconventionala cu suprafete circulare sau ne-circulare care prezinta canaluri sau suprafete plate.
Alezarea este un procedeu care a fost inventat pentru a prelucra canaluri interne, s-a descoperit insa ca acest procedeu este foarte folositor si  in prelucrarea altor tipuri de suprafete sau de forme. Fiecare cap de alezor este specializat pentru a taia o singura forma, in consecinta fie trebuie creat un cap special pentru piesa ce urmeaza a fi prelucrata, fie aparatul, care care foloseste piesa ce urmeaza fi prelucrata, sa fie proiectat de asa maniera incat sa necesite o piesa prelucrata cu un cap de alezor preexistent.
Din punct de vedere al constructiei, alezoarele sunt relativ simple, ele trebuind sa miste capul prelucrator intr-o singura directie la o viteza predeterminata. Aici intra in scena motorul electric, un dispozitiv care are rolul de a transforma energia electrica in miscare rotativa ceea ce le face ideale ca mijloc de punere in functiune a alezoarelor, in special datorita vitezelor mari pe care motoarele sunt capabile sa le produca: 750 rpm, 1000 rpm, 1500 rpm sau 3000 rpm.

Cum functioneaza, insa, aceste motoare electrice? Ele se folosesc de un conductor prin care se trece un curent electric, obtinandu-se astfel un electromagnet. Acest conductor este apoi plasat intr-un camp magnetic. Datorita proprietatii fundamentale a magnetilor: polii opusi se atrag iar cei identici se resping, polii conductorilor vor fi tot timpul atrasi si respinsi de polii campului magnetic, obtinandu-se o miscare circulara constanta. Din punct de vedere al constructiei toate motoarele electrice poseda doua componente principale: statorul si rotorul. Statorul este partea fixa si include carcasa, bornele de alimentare, armatura feromagnetica si infasurarea statorica. In functie de modul de configurare a motorului, actionand ca un camp magnetic si interactionand cu armatura pentru a crea miscare sau poate actiona ca armatura aflata sub influenta bobinei de camp a rotorului. Partea mobila se numeste, rotor, care este deobicei intern si este format dintr-un ax si o armatura ce sustine infasurarea rotorica. Intre cele doua componente exista o portiune libera numita intrefier, care are rolul de permite miscarea rotorului.
Exista doua categorii mari de motoare electrice: cele care folosesc curentul continuu (motoare cu sau fara perie) si cele care folosesc curentul alternativ (motor electric trifazat, cu 2 turatii).

Domeniile in care sunt folosite si aplicatiile motoarelor electrice sunt extrem de numeroase si pot fi intalnite in aparate din domeniul casnic, precum ar fi mixerele, ventilatoarele si aparatele de aer conditionat, calculatoarele (ventilator, hard-disc, unitati optice) si in cele din domeniul industrial sau al transporturilor: macarale, lifturi, masini, snecuri, benzi transportoare, polizoare, alezoare si multe multe altele.
De fapt, aproximativ 60% din productia mondiala de electricitate ajunge sa fie folosita de aceste motoare, deci puteti fi siguri ca oriunde v-ati afla pe aceasta planeta in spatele aproape a oricarei miscari mecanice din jurul dumneavoastra sta actiunea unui astfel de motor. Electricitatea si motoarele electrice au schimbat si continua sa schimbe in bine fata planetei, reducand dependenta de motoarele care folosesc combustibilii fosili si punand in functiune tot felul de aparate si dispozitive, precum sunt alezoarele si toate celelalte tipuri de masini-unealta care se folosesc de miscarea rotativa pusa la dispozitie de electromotoare.