Because of you...(din cauza ta)

by - miercuri, februarie 09, 2011


Din cauza ta am varsat prima lacrima.Am trait prima clipa de fericire in bratele tale,prima suparare cand ne-am certat.
Ochii mei imi sunt tristi insa mai pot straluci,macar putin,sub lumina lunii....undeva in intuneric unde nimeni sa nu ma vada,unde nimeni sa nu imi stie gandurile.
Stau pe scari in fata scolii si ma gandesc...Totul pare atat de ciudat...Nu pot sa zambesc,nu pot sa rad,sa plang...Ceva in interiorul meu e schimbat si totusi parca.....parca au ramas acolo acele sentimente care ma cutremurau la fiecare pas,insa parca si-au pierdut farmecul.Nu vreau sa fac greseala ta...NICIODATA,nu vreau ca nimeni sa ajunga sa aiba aceste sentimente.
In mintea mea parca e un film..."Doi copii":
Stand la geamul casei ii vad cum se joaca.Rasete...joaca...De ce unii dintre ceilalti nu pot fi la fel?Unii zambesc...totul fals..se prefac,insa de mine nu pot ascunde asta.Nu pot ascunde durerea din sufletul lor.Altii sunt cu adevarati fericiti..Priveste cum isi deschide petalele acel trandafir....Uluitor!!Asa cum sentimentele tale sunt farte schimbatoare asa este si el.Daca nu este ingrijit el piere.Ar vrea sa strige dupa ajutor insa nimeni nu-l aude...ce trist.
Copii par speciali.Deodata totul devine un rai.Dau norii la o parte si deodata imi dau seama ca pot merge si pasesc in acea lume alba si tot atat de ciudata.Ma vad imbracata intr-o rochie alba,lunga pana in pamant,cu parul cret prins intr-o parte si cu un trandafir in partea stanga a capului.Vad o oglinda aurita si ma duc spre ea.Sunt total schimbata fizic si psihic.Totul mi se pare fantastic desi nu am habar de acest loc,sentimentele ciudate dispar brusc.Apar sutele de copii ce ma inconjoara pe langa miile de cuvinte ce imi incanta urechile.Aici e un loc in care nimeni nu ma judeca,in care toti se bucura de prezenta mea.Aici nimeni nu ma mai poate rani.De ce?Pentru ca sunt insotita de sentimentul numit INDIFERENTA,pentru ca e o lume in care durerea si suferinta nu isi are locul.Oriunde te vei uita vei vedea doar zambete si rasete de bucurie insa nu false ci reale.Ma asez intr-un scranciob facut pe petale de trandafiri albi cu mici cordelute cu trandafiri rosii.Un copil imi da o carte in mana.Ore in sir ma acapara.Parca o parte de mine e constienta de tot si stie de fapt ce ma face sa ma pierd in ea,ce imi acapareaza atentia atat de tare,insa cealalta parca nu stie si e curioasa sa vada ce se ascunde acolo.E povestea vietii mele.E totul atat de tragic dar si frumos in anumite parti.Cand ajung la tine o inchid,o trantesc brusc si fug.Fug,fug.....nu ma mai pot opri.Cineva imi vede lacrimile si mi le sterge.Imi spune:UITA!!Stiu...totul trebuie dat uitarii daca vreau intradevar ca aici totul sa fie bine.Nu vreau sa schimb aceasta lume linistita in care am pasit...MIRIFIC!!
Deodata parca plutesc pe un nor si simt cum cineva in tot acest timp ma tine de mana si imi spune:Stii...eu voi fi mereu alaturi de tine.Manuta mea e in palma ta,sufletelul tau e in inimioara mea,gandul tau ma macina si pe mine...Te iubesc!!Aici vei ramane mama mea.Esti cea care ma vazut,cea care ma luat pe piciorul ei si ma lasat sa-i admir zambetul.Ai sufletul curat si vreau sa am grija de el de acum incolo....Nu uita:voi fi mereu alaturi de tine si nu plange....nu mami,nu...nu merita sa plangi.Nu uita ca pe inimioara mea o doare sa te vada asa...
Si brusc imi apare zambetul pe fata si zambim,ma ia usor in brate si imi pupa fruntea.
Ingerasul:Stii..iti multumesc din nou ca existi.Acest trandafir va fi etern pentru noi cum nu au fost pentru altii.Cand ai nevoie de ceva,un prieten care sa te asculte,o vorba buna,un vis dulce care sa-ti alunge gandurile rele,amintesteti...sunt aici.
Parca ma trezesc dintr-un vis..dar totusi acel trandafir e in mana mea si il pun cu grija.Ma indrept apoi iar catre geam si vad tot acei copii care joaca sotron...Atunci am inteles ca nu conteaza persoana de alaturi.Oricine iti poate da o clipa de fericire si te poate face sa zambesti insa nimeni nu face asta din inima...poate unii.
In inima,acolo,in fata scolii unde acest mic filmulet s-a derulat in mintea mea,se aduna ca un vartej,dar m-au ajutat catusi de putin toate acestea,stii cum?Mi-am dat seama ca din cauza ta nu am vazut si cealalta parte a barierei,am vazut ca cuvintele pot avea doua sensuri ca Yin si Yang,ca in momentele vietii sunt clipe in care poti sa fii trist sau vesel,fericit sau nefericit,sa zambesti sau sa fii suparat,incruntat.Si pe langa toae astea am realizat ca in viata,daca nu esti tu acolo,va fi altcineva.Cineva de sus poate ca in acest moment ma vede si ma vede cum tu nu ai vrut sa ma vezi niciodata.Si am trecut prin toate astea si am ajuns la aceasta concluzie,totusi,BECAUSE OF YOU.
Din cauza ta am varsat prima lacrima.Am trait prima clipa de fericire in bratele tale,prima suparare cand ne-am certat.
Ochii mei imi sunt tristi insa mai pot straluci,macar putin,sub lumina lunii....undeva in intuneric unde nimeni sa nu ma vada,unde nimeni sa nu imi stie gandurile.
Stau pe scari in fata scolii si ma gandesc...Totul pare atat de ciudat...Nu pot sa zambesc,nu pot sa rad,sa plang...Ceva in interiorul meu e schimbat si totusi parca.....parca au ramas acolo acele sentimente care ma cutremurau la fiecare pas,insa parca si-au pierdut farmecul.Nu vreau sa fac greseala ta...NICIODATA,nu vreau ca nimeni sa ajunga sa aiba aceste sentimente.
In mintea mea parca e un film..."Doi copii":
Stand la geamul casei ii vad cum se joaca.Rasete...joaca...De ce unii dintre ceilalti nu pot fi la fel?Unii zambesc...totul fals..se prefac,insa de mine nu pot ascunde asta.Nu pot ascunde durerea din sufletul lor.Altii sunt cu adevarati fericiti..Priveste cum isi deschide petalele acel trandafir....Uluitor!!Asa cum sentimentele tale sunt farte schimbatoare asa este si el.Daca nu este ingrijit el piere.Ar vrea sa strige dupa ajutor insa nimeni nu-l aude...ce trist.
Copii par speciali.Deodata totul devine un rai.Dau norii la o parte si deodata imi dau seama ca pot merge si pasesc in acea lume alba si tot atat de ciudata.Ma vad imbracata intr-o rochie alba,lunga pana in pamant,cu parul cret prins intr-o parte si cu un trandafir in partea stanga a capului.Vad o oglinda aurita si ma duc spre ea.Sunt total schimbata fizic si psihic.Totul mi se pare fantastic desi nu am habar de acest loc,sentimentele ciudate dispar brusc.Apar sutele de copii ce ma inconjoara pe langa miile de cuvinte ce imi incanta urechile.Aici e un loc in care nimeni nu ma judeca,in care toti se bucura de prezenta mea.Aici nimeni nu ma mai poate rani.De ce?Pentru ca sunt insotita de sentimentul numit INDIFERENTA,pentru ca e o lume in care durerea si suferinta nu isi are locul.Oriunde te vei uita vei vedea doar zambete si rasete de bucurie insa nu false ci reale.Ma asez intr-un scranciob facut pe petale de trandafiri albi cu mici cordelute cu trandafiri rosii.Un copil imi da o carte in mana.Ore in sir ma acapara.Parca o parte de mine e constienta de tot si stie de fapt ce ma face sa ma pierd in ea,ce imi acapareaza atentia atat de tare,insa cealalta parca nu stie si e curioasa sa vada ce se ascunde acolo.E povestea vietii mele.E totul atat de tragic dar si frumos in anumite parti.Cand ajung la tine o inchid,o trantesc brusc si fug.Fug,fug.....nu ma mai pot opri.Cineva imi vede lacrimile si mi le sterge.Imi spune:UITA!!Stiu...totul trebuie dat uitarii daca vreau intradevar ca aici totul sa fie bine.Nu vreau sa schimb aceasta lume linistita in care am pasit...MIRIFIC!!
Deodata parca plutesc pe un nor si simt cum cineva in tot acest timp ma tine de mana si imi spune:-Stii...eu voi fi mereu alaturi de tine.Manuta mea e in palma ta,sufletelul tau e in inimioara mea,gandul tau ma macina si pe mine...Te iubesc!!Aici vei ramane mama mea.Esti cea care ma vazut,cea care ma luat pe piciorul ei si ma lasat sa-i admir zambetul.Ai sufletul curat si vreau sa am grija de el de acum incolo....Nu uita:voi fi mereu alaturi de tine si nu plange....nu mami,nu...nu merita sa plangi.Nu uita ca pe inimioara mea o doare sa te vada asa...
Si brusc imi apare zambetul pe fata si zambim,ma ia usor in brate si imi pupa fruntea.
Ingerasul:Stii..iti multumesc din nou ca existi.Acest trandafir va fi etern pentru noi cum nu au fost pentru altii.Cand ai nevoie de ceva,un prieten care sa te asculte,o vorba buna,un vis dulce care sa-ti alunge gandurile rele,amintesteti...sunt aici.
Parca ma trezesc dintr-un vis..dar totusi acel trandafir e in mana mea si il pun cu grija.Ma indrept apoi iar catre geam si vad tot acei copii care joaca sotron...Atunci am inteles ca nu conteaza persoana de alaturi.Oricine iti poate da o clipa de fericire si te poate face sa zambesti insa nimeni nu face asta din inima...poate unii.
In inima,acolo,in fata scolii unde acest mic filmulet s-a derulat in mintea mea,se aduna ca un vartej,dar m-au ajutat catusi de putin toate acestea,stii cum?Mi-am dat seama ca din cauza ta nu am vazut si cealalta parte a barierei,am vazut ca cuvintele pot avea doua sensuri ca Yin si Yang,ca in momentele vietii sunt clipe in care poti sa fii trist sau vesel,fericit sau nefericit,sa zambesti sau sa fii suparat,incruntat.Si pe langa toae astea am realizat ca in viata,daca nu esti tu acolo,va fi altcineva.Cineva de sus poate ca in acest moment ma vede si ma vede cum tu nu ai vrut sa ma vezi niciodata.Si am trecut prin toate astea si am ajuns la aceasta concluzie,totusi,BECAUSE OF YOU.

You May Also Like

0 comments