Primii pași în blogging. Despre pasiune și business.

"- Cu ce te ocupi?

- Pilot. Am un scuter.

- Tu?

- Scriitor. Am un blog."

Anonim

Am descoperit discuția asta cu ceva timp în urmă și mi s-a părut extrem de relevantă pentru subiectul zilei - blogurile și blogging-ul.

Povestea mea a început în liceu. Nu-mi plăcea să citesc. În temele de casă optam mereu pentru rezumate și filme, în detrimentul unor scrieri complexe. Dar mă simțeam ca un artist dând viață unor scrieri cu ajutorul condeiului magic și al cuvintelor ce-mi invadau gândurile.
Pe atunci, îmi facea plăcere să particip la fel și fel de competiții cu scrieri literare. Profesoara de română era tare mândră când câștigam locurile fruntașe. Adevărul e că mereu mi-a plăcut să-mi testez limitele.
Încă mai dețin undeva, în adâncul dulapului cu maculatură și amintiri, acele carnete cu versuri, agende cu povești fantastice și jurnale despre fiecare zi a vieții de liceu. Și acum îmi face plăcere să le recitesc.

În acea perioadă, prin prieteni comuni am cunoscut-o pe cea mai bună prietenă a mea. Locuia fix în apartamentul pe care l-au vândut ai mei. Coincidență sau mâna destinului?! Și prietenia continuă și astăzi.
Văzând înclinația mea, mi-a sugerat să-mi deschid un blog. Majoritatea din anturajul nostru aveau unul. Nu știam nimic despre bloguri sau platforme online, despre oportunitățile și satisfacțiile pe care mi le putea oferi, până în prezent. Abia descoperisem internetul. Să-mi deschid un blog nu mă costa nimic, Blogspot fiind o platformă gratuită.

Dar cine mă va citi pe mine?
M-am întrebat de câteva ori până m-am decis. Mi-am zis că n-are ce rău să se întâmple. Cel mult avea să fie un oracol pentru ființa mea și poate o destindere pentru alții. Mi-am denumit blogul ca o reflexie a ceea ce sunt eu și a ceea ce pot transmite prin scrierile mele, având la vremea aceea și o pasiune pentru limbile străine. Numele se păstrează și azi - Just Me.
Am început prin a debuta în blogging cu tot ce-mi trecea prin cap. Mai apoi am descoperit competițiile dedicate bloggerilor, care aveau sa-mi testeze creativitatea, urmate de participarea la evenimente alături de alți bloggeri și parteneriate cu companii diverse.
La un moment dat, având foarte multe articole despre modă și frumusețe, subiecte la mare căutare, dar un blog generalist, odată ce am început să-mi promovez activitatea cu ajutorul rețelelor de socializare, mă gândeam să-mi fac și un blog strict pe nișa asta și să încerc și Wordpress, tot o platformă gratuită.

L-am deschis și pe acela, dar sufletul meu a rămas tot aici, pe Blogspot, unde s-au adunat atâtea amintiri despre mine și despre ceea ce a devenit între timp și un business part-time. Da, un mini-business, pentru că de-a lungul timpului, după ce am câștigat vizibilitate în online, n-au încetat să apară și colaborările care îmi aduc tot venitul în prezent. Mi-am făcut și mulți prieteni virtuali care, de-a lungul timpului, au devenit parte din viața mea, oameni la fel de reali ca mama și tata, care își petrec și ei timpul liber în spatele unui blog și a unei conexiuni la internet.

Dar, pe când aveam eu tentativa cu Wordpress, deja era mare valvă pentru domenii. Toți prietenii mei mă sfătuiau să trec pe domeniu, care nu mai era o fiță. La vremea aia mi se părea că cei cu domeniu sunt cineva. Chiar și în prezent, ei au mai multă autoritate și stăpânire pe sine, pe ceea ce creează, față de noi, cei pe subdomeniu.

Când îți cumperi domeniu?
Întrebarea mă bântuie și în ziua de astăzi. Încă nu știu ce aștept. Dar da, domeniile au mult mai multe avantaje. Să ți-l zic pe cel mai important. În primul rând e vorba de numele pe care îl alegi și ușurința cu care îl poți face mai cunoscut. Mi-am amintit de zilele în care mergeam la cumpărături și dintr-o vorbă în alta cu vânzătoarea, la un moment dat, m-a întrebat cu ce mă ocup. I-am zis că sunt elevă și am un blog de care mă ocup în timpul liber. Când m-a întrebat care e adresa lui, mi-a picat fața, mi s-a diminuat glasul și mi-am pierdut ochii în gol. Adresa era mult prea lungă pentru ca ea s-o țină minte. Și mi-am amintit de vorba lui Emil, blogger cu greutate, ce deține vreo 7 domenii. Nu unul, ci șapte. Partea bună când îți ei domeniu e faptul că-ți poți personaliza numele strict după propriul plac, fără a te bloca de o extensie lungă a subdomeniilor. Subdomeniul nu-mi aparține și pe partea asta îmi pune mai multe bețe în roate. Tocmai ce pierdusem un cititor, iar asta devine destul de important dacă dorești să faci un venit din blog sau să devii o persoană influentă, renumită. Mai ales când ești la început de drum. Nu trebuie să pierzi nicio oportunitate de a te face cunoscut(ă)!

În cazul blogurilor pe domeniu poți să-ți alegi inclusiv extensia care ți se potrivește. Dacă ești mândru de faptul că ești român și vrei ca asta să te reprezinte, poți alege domenii ro, la fel cum poți opta pentru un domeniu internațional, domeniu.eu sau domeniu.com. Modalitățile de personalizare sunt diverse și nu se raportează doar la acestea două.

În ziua de astăzi, domeniile nu mai sunt o avere. Prețul unui domeniu pe an este echivalentul a 3 pachete de țigări care se termină în circa 3 zile. Asta înseamnă că m-aș îngriji de sănătate mai mult, în timp ce aș contribui la "energiile" contului bancar. Din punct de vedere al monetizării pe care o pot avea dintr-un blog pe domeniu, firmele preferă un astfel de blog cu autoritate, în detrimentul celor gratuite. Poți impune mai multe pretenții, te poți face cu ușurință mai recunoscut și deții controlul asupra muncii tale, oferind și mai multă siguranță în parteneriatele pe care le derulezi alături de companiile de renume.
Teoretic și practic, eu nu dețin nimic din ce e pe subdomeniu, deși scrierile îmi aparțin în totalitate. Totul aparține lui nea' Google, care decide când se încheie perioada mea de glorie.
Un alt dezavantaj e că, pe subdomeniu, nu am suport tehnic. Tot ce ține de aspectul blogului, de erori sau de protecția datelor personale, mă privește direct și mă poate taxa. Însă, domeniile, dețin asistență tehnică 24/7 și partea bună e că nu trebuie să-mi mai bat eu capul cu chestiile tehnice pe care nu le înțeleg.

Experiența mea te-a convinzi să-ți deschizi un blog pe domeniu, dar nu știi cum să procedezi?

Blogul m-a ajutat să mă privesc cu alți ochi, să fiu mai încrezătoare în forțele mele și în potențialul pe care îl am.
Este foarte simplu să obții un domeniu și chiar îți sugerez s-o faci dacă îți place să scrii și te declari perseverent(ă). Trecerea de la subdomeniu la domeniu îți va afecta autoritatea și va trebui să începi să de la 0 pentru a reveni pe poziții. Sunt detalii tehnice. Știu. Poate n-ai prea multă experiență pe partea asta și nu-mi doresc să te obosesc. Vei învăța cu timpul. Esența e că-ți va fi mai ușor dacă începi din start cu un domeniu.
Poți apela la Domaz, un partener autorizat pentru domenii naționale pe viață cu extensia ro sau internaționale, cu restul extensiilor disponibile. Tot ce trebuie trebuie să faci e să găsești numele care te reprezintă, o alegere unică de altfel, ușor de ținut minte și de popularizat. Apoi intri pe site, verifici denumirea, alegi extensia, îl înregistrezi pe durata pe care o dorești și faci plata cu cardul, prin transfer bancar, fie prin depunere, la ghișeurile partenere. Cât ai zice pește devii proprietarul propriei pagini web, pe care o poți controla după cum poftești! Tot la ei poți opta și pentru o prelungire de domeniu.

De ce Domaz?
Este o companie românească cu peste 7 ani de activitate, peste 2000 de domenii înregistrate și aproximativ tot atâția clienți mulțumiți. În funcție de durata de timp pentru care optezi, poți primi și o reducere consistentă. Nu știu să fi auzit de un partener cu domenii care oferă și reduceri. Este o premieră chiar și pentru mine!
De unde știu? Am vizualizat recenziile și am rugat prietenii să mă sfătuiască. Da! Aleluia! Îmi iau și eu domeniu și intru în rândurile bloggerilor "obișnuiți". Asta pentru că, în final, domeniul îmi poate aduce multiple avantaje. În postura de scriitor înrăit, îmi oferă libertate de exprimare, de personalizare și putere de decizie asupra creației mele.

Articol scris pentru SuperBlog 2018.