Creație

Eram mică,mă plimbam adesea cu rochița făcută de mamă,cu brățările împletite de mătușică.Și eram tare mândră și strictă cu privire la ceea ce purtam.

 Și ce pot să-mi aduc aminte,e că tare mult mă mai dădeam pe lângă ele că să învăț și eu cum croiesc acele modele,acele lucruri micuțe și brodate,cusute uneori cu fire de aur  și acoperite de pulberi fine de mărgăritare.

 Și la un moment dat,peste tot numa vedeai:brățări,hăinuțe de copii,toate toate trase în fir la mâinile mamei sau ale bunicii,toate numa din materiale finee și nu era ca acum,să se vândă care cum apucă.Fiecare în parte trebuiau să meargă dis-de-dimineață la coana Chiva,maestră de fel prin zonă,ca ea să-și spună părerea:materialul să fie bun,curat,broderia neapărat din dantelă țesută și fixate pe șiraguri de mărgăritare șlefuite.Și nu care cumva să fi fost vreo culoare prea țipătoare,căci numa cucoanele de elită aveau voie să le poarte și numa persoanele cu studii aveau voie să le facă.

 Ei bine,coana Chiva,lucra numa finețuri,numa material cu roșu aprins,verde,mov,lucruri sofisticate gen blănuri și cu lucruri scumpe precum pietrele prețioase și semiprețioase.Și nu mai e cu mirare că,la un moment dat,a decis să se apuce și de impodobeala capului,mâinilor,picioarelor.

 Ei bine,iaca așa,văzând câtă mare zarvă pentru atâta lucru,am zis că nu,nu e posibil așa de greu să fie. Și hoață cum eram,iaca m-am tot dat pe lângă mamă și tot o gheonteam să mă lase și pe mine să mă uit să-mi dea și mie să fac.Însă,mama sub niciun chip:ba că-s prea mică,ba că nu poate să-mi dea că mă lovesc la degete,multe multe...

Cei drept eu eram mai năzdravană de fel și cum o vedeam pe mama că pleca...eee...asta mai da viață.Mai mare fericirea pe mine.Luam mașina ei cea veche de cusut,căutam printre materialele ei ce vedeam eu că nu prea  folosește și începeam ușor,ușor,să fac pentru Tinda și Mari(papuselele mele).Poi cum..ele de ce nu ar putea fi cochete pe stradă? Așa gândeam eu atunci.

  Ei bine,așa am continuat până când într-o zi n-am mai avut norocul,mama vedea că ustensilele sale se pierd la număr și parcă firele nu-s așezate în mașină exact cum le-a pus ea.

 Ei bine...pana la urmă m-a prins.Am umplut eu găleata cu lacrimi când am văzut supărarea mamei.Într-un final,mama și-a dat seamă că va fi o vreme în care,va dori,sau nu,eu voi trebui s-o iau pe drumul meu și să fac ceva cu viață mea.Astfel,mama s-a hotărât să mă învețe și pe mine să lucrez cu mașina,și la mână,să-mi arate cum să-mi dezvolt imaginația.Așa mi s-a dezvoltat mie intelectul,așa mi-am descoperit talentul și mi l-am perfecționat.

  Așa mi s-a creat o pasiune de-o viață pe care aș practica-o și acum cu cea mai mare plăcere.Și uite că din întâmplare,în zilele de astăzi cam duc lipsa mașinii de cusut a mamei și m-am decis ca să mă informez cu privire la niște promoții de electrocasnice cu referire la o mașină de cusut.Și cum în ziua de astăzi tehnologia e la tot pasul,clar mi-am permis ca să fac această cercetare într-un mod confortabil de acasă accesând diferite oferte electrocasnice.După câteva analize amănunțite,am descoperit că mașina  de cusut de la Singer,Singer Talent 3321,mă poate ajuta să reinventez stilul de o dată și să retrăiesc pasiunea din copilărie,cel mai frumos lucru care mi l-a lăsat a mea mamă.

 Așa că,dragii mei,nu renunța-ți niciodată la visele sau la dorințele voastre.

                                          Pentru Spring SuperBlog 2013