PRECUM ÎN PRIMA ZI DE ŞCOALĂ

Şi nu de mult a început prima zi de şcoală. Însă dacă mă întreabă careva între cine şi cine s-a produs mai mare emoţie, momentul în care am devenit blogger sau când am intrat laliceu, eu parcă aş puncta prima opţiune. Când am deschis filele unei pagini web de pe blogspot, deja în mintea mea se ascundeau minimarţieni şi inima îmi plonja din stânga îndreapta. Ce să scriu, ce-o să fie pe viitor, ce-o să zică cititorii? Dar mai drept să recunosc faptul că mai uşor mi-a fost în partea de blogger indiferent de priceperea saunon-priceperea mea la unele materiale de scris, decât acea frică pe care o aveam pentru prima zi de şcoală. Iniţiată în blogging, m-am simţit emoţionată, entuziasmată. E aceeaşisenzaţie ca în momentul în care totul depinde de tine pentru a trece de interviu şi a ocupa un post într-o societate. 
Eu învăţ în Roman la Colegiul Tehnic "Petru Poni". Menţionez că este un colegiu excelent unde profesorii chiar pun accentul pe învăţat şi sper, fiind in ultimul an de liceu, căvoi reuşi să trec cu brio de marea provocare: bacalaureatul. 
Şi cum spuneam, dacă la şcoală există îndrumători, în lumea blogului eşti doar tu, sentimentele tale şi cuvintele tale care se înşiruie uşor şi subtil pe foaia blogului tău. Şisub condeiul tău se ascund cuvinte îmbrăcate în emoţie şi cu compoziţie mai mult sau mai puţin stufoasă, care aşteaptă juriul unor campanii sau telespectatorii, să îţi deaveredictul asupra piesei pe care o conduci. Mai greu mi-a fost când mam înscris în Blogal Initiative. Nu ştiam: da sau ba? Va merge sau nu? Am trecut cu emoţii prin aceastăprovocare cu speranţă şi încredere că voi reuşi să îmi descopăr adevăratele valori. Nu m-am simţit asuprită ca in priemele zile de şcoală, poate de multeori neînţeleasăca în acele momente în care intri la ora de engleză şi nu înţelegi decât puţin din ceea ce doreşte profesoară ta să îţi transmită. 
Mai mare provocare decat blogging-ul nu ştiu dacă există. O temă, o atitudine neadecvată din partea unor colegi se poate trece cu usurinta însă când vorbim de un juriu matur cu o experienţă şi cu o decizie de vot asupra capacităţilor tale, e stresant şi fascinant în acelaş timp. Eu vă invit şi pe voi să dăruiţi punctele voastre acumulate prinintermediul cumpărăturilor de la Profi, Colegiului Tehnic Petru Poni din Roman. Consider că este un colegiu de viitor, chiar daca acum cele mai renumite colegii sunt în top iar despre restul lumea nu are o părere destul de fabuloasă. Atunci când vine vorba de muncă adevărată şi de dragoste şi dăruinţă pentru aceasta, orice lucru este posibil iaraceastă şcoală chiar oferă multe şanse tinerilor silitori. Susţine-ţi şi voi şcoala mea dăruind punctele de la cumpărăturile voastre! Pentru detalii intră pe Profi te premieaza. Dacă şi tu iţi aduci aminte de şcoala ta şi vrei să o ajuţi chiar dacă acum eşti departe, ai ocazia să o faci.